Calator pe mapamond

Denumirea oficiala: Republica Federala Islamica a Comorelor

Capitala: Moroni

Limba oficiala: franceza; limbi vorbite: dialecte bantu, swahili, araba

Suprafata: 2.034 km²

Apa: volum neglijabil

Locuitori: 833.569

Densitatea: 447 loc/km²

Cel mai inalt punct: Mount Karthala (2.361 m)

Cel mai jos punct: Oceanul Indian (0 m)

Vecini: Oceanul Indian

Religia: islamism (96%), crestinism (in Mayotte)

Moneda: francul CFA

Forma de guvernamant: republica

Ziua nationala: 6 iulie

Asezare: Comore este un arhipelag aflat in vestul Oceanul Indian

Limite: Comore se afla in nord-vestul insulei Madagascar si in estul Africii si are tarmurile scaldate de apele Oceanului Indian.

Geografia fizica: Arhipelagul este unul muntos, de origine vulcanica. Principala insula a arhipelagului Comore este Grande Comore, urmata de alte insule mai mici cum ar fi: Mayotte, Anjouan si Moheli. Relief muntos atinge cea mai mare inaltime in Grande Comore prin vulcanul activ Karthala unde atinge 2.475 metri.

Clima: este tropical-oceanica cu doua anotimpuri: unul intens ploios cu precipitatii ce ating 2.000 - 5.000 mm/an si altul uscat. In Grande Comore nu exista surse permanente de apa potabila, totusi vegetatia este exuberanta datorita ploilor.

Flora si fauna: Arhipelagul are putine paduri care pot fi de palisandru sau abanos si numeroase pajisti. In zona coastei cresc mangrove dezvoltate sub forma de hatisuri de arbusti, uneori sub forma de arbori ce pot atinge 30 de metri care sunt intotdeauna verzi si palmieri. Fauna este variata cu numeroase specii de pasari si reptile cum ar fi: cameleoni sau broaste testoase uriase.

Populatia: este formata din negroizi metisati cu arabi africani si malgasi. Rata natalitatii este de 45,2‰, a mortalitatii este de 10,2‰, iar populatia urbana este de 31%.

Resurse si economie: majoritatea populatiei din Comore lucreaza in agricultura unde cultiva: vanilie, copra, cacao, cafea, trestie de zahar, iasomie, citrice, porumb, papa, orez, manioc si fructe tropicale. Crescatorii de animale cresc: bovine, ovine, caprine. De o mare reputatie se bucura culturile de: plante aromate, mirodenii sau vanilia din care se extrage uleiurile de esenta. Principalele produse exportate sunt: vanilia, copra, uleiurile de esenta, romul, cacaoa si bananele. Economia este slab dezvoltata fara resurse minerale fiind una din tarile sarace ale lumii.

Transporturi si comunicatii: principalul mijloc de transport este efectuat cu autovehicule, urmat de transportul maritim. Singurul aeroport international din Comore este Prince Said Ibrahim aflat la 12 kilometri distanta de capitala Moroni.

Orase: Moroni, Mutsamudu, Fomboni, Koimbani, Foumbouni, Ouani, Domoni.

Istorie: arabii isi fac apartitia in arhipelagul Comore in secolul al XV-lea si islamizeaza populatia autohtona originara din Africa, Madagascar si Indonezia. In secolul al XVI-lea portughezul Diego Ribeiro descopera arhipelagul Comore care intra in stapanirea Frantei intre 1841-1886, iar din 1912 pana in 1946 este administrat de un guvernator. In 1958 Comore devine "teritoriul de peste mari" al Frantei. Treptat, pana in 1968, autonomia arhipelagului Comore este largita, iar in anul 1972 are loc un referendum pentru independenta. La 6 iulie 1975 Camera Deputatilor din Moroni proclama unilateral independenta de stat a insulei Comore si in anul 1976, Comore paraseste Comunitatea Franceza. In 1976, autoritatile franceze organizeaza in insula Mayotte un referendum separat la care 94,4% din populatie voteaza pentru mentinerea statutului de "Teritoriu de peste mari" francez. In 1976 si 1977 Adunarea Generala ONU condamna referendumul organizat de Franta considerand ca lezeaza integritatea si suveranitatea nationala a arhipelagului. Constitutia din 1978 proclama Comore Republica Federala Islamica cu statut de republica prezidentiala, conform Constitutiei din 1978, partial in vigoare. Puterea legislativa este exercitata de presedinte si de Adunarea Federala, iar cea executiva de un Cabinet numit de presedinte. Pana in 1989 a existat un partid unic, insa acum exista multipartitism.

Insulele Comore sunt un arhipelag din Oceanul Indian care se afla in largul Africii, in Canalul Mozambic ce desparte insula Madagascar de continent. Principalele insule din arhipelag sunt Grande Comore, Anjouan, Moheli si Mayotte. Din punct de vedere politic, arhipelagul este impartit in doua entitati distincte: Comore, care este stat suveran si Mayotte, care este o Colectivitate franceza.

Comore sau oficial, Uniunea Comorelor, este un stat insular aflat la circa 200 de kilometri nord-vest de punctul cel mai nordic al insulei Madagascar, la intrarea in canalul Mozambic. In mod oficial, Uniunea Comorelor este compusa din trei insule mari: Ngazidja (Grande Comore), cea mai mare insula, unde se afla si capitala la Moroni, Nzdwani (Anjouan), unde se gaseste o puternica miscare separatista si Mwali (Moheli), precum si numeroase alte insule de dimensiuni mai mici.

Din punct de vedere geografic Uniunea Comorelor este localizata intre: 11° - 12° 30' latitudine sudica si 43° - 45° longitudine estica, cu o suprafata de 1862 kilometri patrati. Numarul locuitorilor este de 652000 de locuitori care, in cea mai mare parte, sunt de religie musulmana. Limbile oficiale sunt: comoriana, franceza si araba. Regimul politic este de republica federala, cu adunare generala formata din 33 de membri si presedinte ales.

Toate insulele principale care formeaza Uniunea Comorelor sunt de origine vulcanica, dar s-au format in perioade geologice diferite. Cea mai veche insula din arhipelag este Mwali, care datorita procesului continuu de eroziune a suferit o uriasa transformare astfel, locul inaltelor piscuri existente in trecut, azi sunt dealuri domoale. In contrast, Ngazidja si Nzdwani care sunt dominate si in zilele noastre de vulcani impunatori cum ar fi: vulcanul Kartala aflat pe insula Ngazidja, vulcan activ care se ridica la 2360 de metrii, ultima eruptie a avut loc in anul 2005. Eruptiile sale afecteaza insula la intervale de 5 - 10 ani, aspectul unei mari parti din insula amintind de un peisaj selenar din aceasta cauza. Locuitorii insulei traiesc in neliniste continua, deoarece directia raurilor de lava ce se revarsa suierand infricosator in mare nu poate fi prevazuta. Cea mai frumoasa si pitoreasca insula este Nzwami, unde resturile craterelor sale vulcanice sunt inconjurate de podisuri acoperite cu vegetatie exotica, presarate din loc in loc cu lacuri si cascade.

Primii veniti in Arhipeleagul Comore se pare ca au fost persii, in jurul anului 975 au invadat insula si au intemeiat sultanate si multe secole dupa aceea, insulele au ramas sub influenta persana si araba. Comorele au devenit centrul comertului est - african cu sclavi, care a sporit considerabil averea sultanilor arabi, insa bogatia insulelor nu a ramas mult timp un secret pentru vecini. Astfel pana in secolul XIX insulele au constituit subiect de disputa intre puterile europene si fiind tinta permanentelor incursiuni dinspre Madagascar ce aveau ca scop jaful. Astfel, autoritatile din Comore au cerut ajutorul Frantei care a intervenit cu placere, iar in 1866 a transformat arhipeleagul in protectorat francez. In 1975 Franta se declara de acord sa recunoasca independenta Comorelor, dar cu o conditie: fiecare insula sa-si exprime individual optiunea. Rezultatul referendumului a fost surprinzator: Mayotte a decis sa ramana alaturi de Franta. In prezent locuitorii insulei au statut de cetateni francezi din departamentele externe. Primul presedinte ales a fost Ahmed Abdallah Abderemane (1919 - 1989), care a fost inlaturat de la putere de un grup de mercenari sprijiniti de Franta, dar a redobandit puterea in anul 1978 instaurand un regim autoritar. Spre sfarsitul anului 1989, Abderemane a fost asasinat, iar scena politica a fost marcata de lupta pentru putere, conflicte militare si revolte. Din 2006 tara este condusa de Ahmed Adballah Mohamed Sambi (1958).

In Comore au loc dese conflicte sociale datorate marilor diferente dintre saracie si bogatie, acestea au loc intre detinatori de pamant care, in marea lor majoritate sunt de descendenta araba sau europeana si micii fermieri saraci care, in cea mai mare parte sunt de culoare. Rata inalta de crestere a populatiei este o problema deoarece alimentatia, educatia si serviciile medicale sunt deficitare, cu o rata a mortaliatatii infantile de 6,8%.

In Comore se cultiva: vanilie, cuisoare, Ylang-ylang ingredient folosit la producerea parfumurilor, cacao, cafea, trestie de zahar, iasomie, citrice, porumb, orez, manioc si fructe tropicale. Economia se bazeaza si pe cresterea animalelor cum ar fi: bovine, ovine, caprine. Sunt renumite plantele aromate, mirodeniile, vanilia din care se extrag uleiuri de esenta. Principalele produse de export sunt: vanilia, Ylang-ylang, copra, uleiuri de esenta, rom, cacao, banane. Datorita terenurilor agricole restranse alimentele de baza cum ar fi: orezul, produsele oleginoase, si carnea trebuie importate. Deoarece veniturile realizate din exporturi nu acopera cheltuielile necesare importurilor tara depinde in mare masura de ajutorul international, Comore fiind una dintre cele mai sarace tari ale lumii. Se pune mare speranta pe cresterea veniturilor din turism, care insa au intrat in declin datorita instabilitati politice.

Clima tarii este tropical-marina cu un relief caracterizat de aspectul unor platouri vulcanice, usor fragmentate si dominate de conuri vulcanice. Totodata Oceanul Indian ofera statului 320 km de coasta si plaje. Insulele Comore reprezinta o atractivitate turistica pe toata perioada anului, dar cea mai propice perioada este din iunie pana in octombrie cand climatul este uscat si temperaturile placute.

Negustorii arabi au numit Insulele Comore Djazair al-Qamar, sau El Komr care in traducere inseamna "Micile insule ale Lunii". Insulele din Comore sunt eclipsate de celelalte insule invecinate Mauritius si Seychelles, care au devenit adevarate paradisuri turistice. Locuitorii din Comore isi pot cauta stramosii printre navigatorii arabi, africani si asiatici, care s-au stabilit pe aceste meleaguri inca din timpuri stravechi si a caror influenta mai este inca tangibila.

Principalele atractii turistice din Comore: Itsandra, un sat de pescari situat la 6 kilometri de Moroni. Orasul este fosta capitala antica a insulei, completata cu morminte regale si o fortareata.

Mitsamiouli, un oras aflat in nordul insulei, este cunoscut pentru facilitatile de scufundari si pentru cei mai buni dansatori din Comore. Pe insula exista multi lilieci si paianjeni.

Golful Niumashuwa, unde pe langa minunatiile naturii se mai poate vedea si o specie de testoase uriase.

Nzwani care se remarca prin cascade, vegetatia abundenta si plaje de vis din zona Bimbini. Orasul principal, Mutsamudu, este construit in stil Swahili-Shirazi, completat cu case din secolul XVII si alei intortocheate, moschee si o citadela, tot aici se gaseste si capitala antica Domoni.

Capitala Moroni de pe insula Hgazidja (Grand Comore) este un oras incantator cu cateva piatete largi si numeroase moschee frumoase, inclusiv Moscheea Vendredi.

Muntele Karthala care este vulcan activ, se presupune a fi cel mai mare crater activ din lume.

Dziani Boundouni, un lac sulfuros situat intr-un crater din centrul insulei Mwali.