Calator pe mapamond

Parcul National Yellowstone este un mix de minuni geologice ale naturii, izvoare cu aburi, izvoare termale, rauri, cascade, trecatori la mari altitudini, tot aici se regasesc specii pe cale de disparitie, locuri aparte pentru pescuit pastrav sau pur si simplu pentru a admira natura in toata splendoarea ei.

Parcul National Yellowstone a fost intemeiat la data de 1 martie 1872 fiind primul parc national din lume. Ca suprafata se afla pe teritoriul a trei state federale nord americane, 96% din suprafata parcului se afla pe teritoriul statului Wyoming, 3% pe teritoriul statului Montana si 1% pe teritoriul statului Idaho. Yellowstoneare o suprafata de 8.987 km² echivalentul insulei Corsica in ceea ce priveste suprafata. Pe directia nord-sud nord parcul are o lungime de 102 km, iar pe directia est-vestare 87 km. Parcului ii mai apartine si o parte din muntii Rocky Mountain, fapt ce duce la cresterea altitudinii medii la 2.440 m, punctul cel mai inalt fiind Eagle Peak la altitudinea de 3462 metri deasupra nivelului marii, iar punctul cel mai jos fiind in nord la altitudinea de 1620 m. Numele parcului provine de la numele fluviului Yellowstone River fiind apa curgatoare cea mai mare de pe teritoriul parcului, in anul 1978 Yellowstone a fost declarat patrimoniu mondial UNESCO.

Primele dovezi istorice ale dezvoltarii vietii umane in aceasta arie dateaza din urma cu aproximativ 12.000 de ani, si se pun pe seama urmelor lasate de triburile nomade, la venirea europenilor, indienii Bannocks erau cei care stapaneau aceste tinuturi.

In timpul iernii dintre 1806-1807, John Colter a parasit expeditia americanilor Lewis si Clark si a inceput sa exploreze zona. Colter si-a petrecut trei ani in salbaticia regiunii, intorcandu-se, in cele din urma, in St.Louis si povestind despre frumusetile si minunile vazute in Yellowstone, darpovestirile sale au fost considerate ca fiind halucinatiile unui om nebun.

Mai tarziu expeditia organizata de exploratorii Washburn, Langford si Doane, din anul 1870 a dus la descoperiri importante cum ar fi: cascadele raului Yellowstone, vulcanii noroiosi, Lacul Yellowstone si gheizerul Marea Fantana. In urma expeditiei au fost intocmite rapoarte, si publicate articole in legatura cu fenomenele deosebite care apar in zona. Astfel, doi ani mai tarziu, regiunea a fost declarata parc national, iar unul dintre membrii expeditiei, Nathaniel Langford, a devenit primul administrator al parcului.

De la infiintare si pana astazi, Parcul Yellowstone a suferit o multime de schimbari datorita dezvoltarii turismului. Astfel in anul 1883 calea ferata ajunge in Yellowstone si odata cu ea, tot mai multi turisti, ceea ce a dus la necesitatea construirii unor hoteluri precum Marshall in anul 1880 sau Mammoth in 1885. In anul 1874 a fost permisa navigarea barcilor pe lacul Yellowstone, iar in 1916 s-a infintat Serviciul Parcului National.

Din punct de vedere geologic, Yellowstone a cunoscut trei perioade vulcanice active, care au inceput in urma cu 2,1 milioane de ani, si care au generat un platou vulcanic aflat la aproximativ 1.950-2.550 metri altitudine deasupra nivelului marii. Cea mai importanta caracteristica a parcului este data de fenomenele geotermale: gheizerele, izvoarele termale, vulcanii noroiosi si mofetele.

In Parcul National Yellowstone pot fi intalnite 1100 specii de plante indigenesi aproximativ 200 specii de plante exotice care au fost introduse de-a lungul timpului in ecosistem. In ceea ce priveste lumea animala aceasta este reprezentata atat de animale carnivore de talie mare cum ar fi lupi, ursi cat si de numeroase specii de ierbivore, reprezentativ penrtru Yellowstone este bivolul.

Acest rai al naturii a suferit in 1988 o grea pierdere, cand, datorita unui incendiu care a durat aproximativ trei saptamani, aproape 700.000 de acri de teren au fost devastati. Rezultatul a fost ingrozitor: mii de copaci arsi, animale salbatice moarte precum si cateva vieti omenesti. In urma acestui dezastru, oamenii de stiinta si administratorii parcului au decis sa nu intervina in ciclul naturii, prin curatarea zonei de cadavre si replantarea de puieti, ci sa lase natura sa-si urmeze propria-i reteta de restabilire a normalului.

Platou vulcanic al Yellowstone-ului este presarat cu 10000 de izvoare termale si peste 300 de gheizere extrem de spectaculoase. Structura geologica a permis formarea a doua cascade impresionante: Upper Falls si Lower Falls. Tot in roca vulcanica raul Yellowstone a sapat la sfarsitul ultimei ere glaciare un canion de 32 km lungime si cu pereti ce ating o adancime maxima de 360 m. Apele involburate ale muntilorformeaza alaturi de celelalte componenteun adevarat paradis, zona vulcanilor noroiosipare total lipsita de viatain comparatie cu cascasele si gheizerele existente, ceea ce denota o mare diversitate a peisajelor din Parcul National Yellowstone.

Gheizerele reprezinta fenomenul prin care Yellowstone este recunoscut in intreaga lume, gratie spectaculozitatii lor. Ele se regasesc in principalele bazine ale parcului: Norris, Lower, Midway, Upper, West Thumb, Heart Lake si Shoshone. Chiar daca cel mai cunoscut este Old Faithful, celelalte uimesc prin forme, sunete si coloristica. Uimitoare trombe precum Old Faithful, care la fiecare 75 de minute tasneste clocotind pana la 60 de metrii de aer, dar nu este singurul, se mai poate vorbi despre Grotto Geyser, care izbucneste dintr-o grota de silice, Riverside Geyser, care trimite un arc de apa fierbinte peste raul Firehole, si Steamboat, cel mai inalt din lume cu jeturi de apa de doua ori mai inalte decat cele a lui Old Faithful, insa fara regularitatea acestuia din urma, intervalul dintre doua izbucniri variind de la patru zile la patru ani.

Activitatea gheizerelor este conditionata de trei factori: o sursa de apa abundenta, o puternica sursa de caldura si o structura a rocii care ii confera caracterul unui sistem natural de tevi. Sursa de caldura este roca topita din maruntaiele pamantului, care in Yellostone se afla la putin peste 5 km sub scoarta terestra. Ploile abundente se infiltreaza in roca poroasa pana la 1500 metri adancime. Acolo, sub presiune este incalzita pana deasupra punctului de fierbere. Timp de secole apa se ridica spre suprafata si aproape de nivelul solului o parte din apa cea mai fierbinte se transforma in vapori. Acestia arunca in aer coloana de apa de deasupra lor, initiind o reactie in lant in care presiunea scazuta determina mai multa apa supraincalzita sa se transforme in vaporimentinand gheizerul in eruptie pana la golirea sistemui de tevi. Cand apa fierbe reumple spatiile goale din subteran, ciclul se reia. In total, in parc exista circa 10 000 de elemente termale.

Pe langa gheizere se intalnesc vulcani de namol clocotind, jeturi de vapori sulfurosi din rasuflatoare numite fumarole si izvoare fierbinti, adesea de culoare verde smarald sau turcoaz, datorita algelor care s-au adaptat la viata la temperaturi ridicate. Toata aceasta activitate este posibila gratie pungii masive de roca topita de sub scoarta pamantului, aici foarte subtire. Cu aproximativ 600 000 de ani in urma aceasta aerupt paroxistic, aruncand in aer 2590 km² din roca Muntilor Stancosi, depunand un strat gros de cenusa si imprastiind praf vulcanic pe aproape tot teritoriul Americii de Nord. Apoi, din cauza golului de dedesupt, scoarta s-a prabusit in interior, formand o caldera de 3100 km². Eruptiile ulterioare, mai putin violente, aproape au umplut-o cu cenusa si lava, blocand raul Yellowstone si creand astfel lacul cu acelasi nume. Ajutat insa de ghetarii din trei ere glaciare si apa fierbinte si vaporii care au inmuiat buza calderei, raul a sapat treptat Marele Canion Yellowstone, care coboara dinspre lac sub forma unei serii de cratere impresionante.

Uluitor prin grandoare si complexitate, Marele Canion sau Grand Canion of the Yellowstone, este unul dintre miracolele naturii, acesta are o lungime de 32 de km, o adancime de 240-360 metri si o latime de 450-1200 metri, cu o varsta de aproximativ 10.000 de ani formandu-se la sfarsitul ultimei ere glaciare. Canionul este sapat in roci vulcanice, riolite observandu-se astfel stanci rosii si galbene. Raul care a dat denumirea parcului strabate regiunea central-estica a parcului la o altitudine de aproximativ2 400 m, sapand in roci doua cascade: Upper Falls cu o cadere a apei de 33 metrisi Lower Falls, avand o cadere a apei de 93 m. Cadrul natural mai cuprinde de asemenea munti, inclusiv unul de obsidian negru, scurgeri racite si solidificate de bazalt vulcanic, vai adanci si canioane, rauri, lacuri, paduri, lemn pietrificat si animale salbatice.

Nicaieri amintirea eruptiilor trecute nu este mai dramatica decat la Specimen Ridge. Aici se afla copacii pietrificati inca usor de recunoscut, care in urma cu milioane de ani au fost ingropati sub zgura si cenusa vulcanica, acest strat a impiedicat arderea lemnului. Dupa care in decursul mileniilor, celula cu celula, materialul organic a fost inlocuit de minerale din zgura si cenusa, astfel ca atunci cand si ultimul strat depus a fost erodat, copacii erau deja pietrifcati. Daca va este greu sa realizati cat trebuie sa fi durat acest proces, ganditi-va ca in unele parti ale zonei exista resturile a 27 de astfel de paduri, unele peste altele. Fiecare a crescut timp de sute de ani pe acelasi loc, si fiecare rand a fost ingropat si pietrificat.

Lacul Yellowstone este situat intr-o formatiune vulcanica, lao altitudine de 2.315 metri fata de nivelul marii cu o lungime a tarmului de 176 km. Malurile si imprejurimile sale reprezinta mediul de viata al unor specii rare de pasari cum ar fi: soimi, vulturi plesuvi, pelicani albi, cormorani sau al altor animale cum ar fiursii grizzly sau elanii.