Portal de divertisment si voie buna
Adauga-ne la favorite
  Acasa   Trimite-ne o reteta!   Facebook   Twitter  
   Calator pe mapamond
Calator pe mapamond
  • Travel top   • Destinatii inedite   • Continentele lumii   • Oceanele lumii   • Marile lumii   • Statele lumii   • Capitalele lumii   • Orase celebre   • Atractii turistice din Romania   • Parcuri de distractii   • Pesteri   • Parcuri nationale si rezervatii   • Cele sapte minuni ale lumii antice   • Cele sapte minuni ale lumii moderne   • Biserici si manastiri celebre   • Castele si muzee celebre

...  lumea este o carte, iar cei care nu calatoresc citesc o singura pagina   ...
 

Oceanele lumii


 
 




Oceanul Indian


     Cu cei 74917000 km² Oceanul Indian este al treilea ocean ca marime si acopera 20% din din suprafata totala a Oceanului Planetar. Adancimea medie este de 3097 metri, iar adancimea maxima este atinsa in Groapa Diamantelor cu o adancime maxima de 8047 metri. Volumul total al apelor este estimat a fi de 291945000 km³. Longitudinal, Oceanul Indian se intinde pe o distanta de 12.000 de kilometri intre Capul Acelor si Capul Wilson, iar pe latitudine, distanta ce separa coastele nordice ale Antarcticii de cele ale Marii Arabiei masoara 11.000 de kilometri.

Harta Oceanului Indian

     Oceanul Indian se desfasoara predominant in emisfera sudica, mai exact peste 80% din suprafata sa se gaseste la Sud de Ecuator. Apele sudice ale ocenului, depasesc limita paralelei de 70° S, in timp ce, spre Nord, abia ajung pana la paralela de 30° N, in Golful Persic. Oceanul Indian este delimitat la Est de coastele apusene ale Peninsulei Malacca, ale insulelor Sumatra, Jawa, Sumba si Timor, precum si ale Australiei si de linia conventionala ce uneste extremitatea sudica a Peninsulei Wilson, din Sudul Australiei, cu Antarctica, de-a lungul meridianului de 147° E. Spre Sud este delimitat de coastele Antarcticii intre meridianele de 147° E si 20° E. Limita vestica este formata de linia conventionala ce uneste Antarctica cu Capul Acelor, de-a lungul meridianului de 20° E, precum si coastele rasaritene ale continentului African, in timp ce spre Nord este marginit de tarmurile Asiei, intre Canalul Suez si coastele vestice ale statului Myanmar.

     Spre Est apele Oceanului Indian comunica cu cele ale Pacificului prin stramtoarile Malacca, Sunda si alte stramtori dintre insulele apusene ale Arhipelagului Indonezian, prin Stramtoarea Bass dintre Australia si Insula Tasmania, precum si prin larga deschidere dintre Tasmania si Antarctica. Comunicarea cu apele Atlanticului se realizeaza printr-o deschidere si mai mare de-a lungul meridianului de 20° E intre Africa si Antarctica, cat si prin Canalul Suez care face legatura dintre Marea Rosie, care apartine Oceanului Indian, cu Marea Mediterana, ce apartine Atlanticului.

     Dorsala Oceanului Indian prezinta un relief accidentat si activ din punct de vedere seismic fiind situata in partea centrala a oceanului. Dorsala mediana apare in centrul Oceanului Indian sub forma unei litere Y inversate. Prima ramura a dorsalei Podisul Australo-Antarctic trece prin Sudul Australiei in Oceanul Pacific unde se uneste cu dorsala Est Pacifica. A doua ramura a dorsalei denumita dorsala indiana de Vest se continua de la Sudul Africii, pana ce se uneste cu dorsala medio-atlantica. A treia ramura a dorsalei denumita dorsala arabo-indiana se curbeaza si se continua in Golful Aden si in Marea Rosie.

     Creasta muntoasa ce brazdeaza fundul Oceanului Indian, pleaca din regiunea Golfului Aden spre Sud, si cuprinde grupurile de insule Saya da Malha, Amsterdam, Saint Paul, Kerguelen, McDonald si se continua spre Antarctica. Aceasta creasta imparte bazinul Oceanului Indian in alte doua bazine, bazinul rasaritean si bazinul apusean. De la Saya da Malha se desprinde o creasta spre Nord-Est, trecand de insulele Chagos spre sudul Indiei, iar alta spre Nord-Vest, spre insulele Seychelles. Intre Australia si dorsala central-indiana se afla intinsa Depresiunea vest-australiana, cu adancimi de pana la 6327 metri. La Sud de Australia se afla Depresiunea sud-australiana cu adancimi de pana la 5632 metri.

Insulele Reunion

     Cele mai cunoscute insule ale Oceanului Indian sunt: Madagascarul care este cea mai mare insula a acestui ocean cu o suprafata de 58.6000 km², Arhipelagul Comore situat in partea de Nord a Stramtorii Mozambic, ce desparte Madagascarul de continentul African, Arhipelagul Seychelles situat la Nord-Est de Madagascar format din 115 insule si totalizand o suprafata de 455 km², Mascarene la Est de Madagascar si cuprinde insulele Reunion si Mauritius formate prin eruptii vulcanice in jurul unui platou central, Maldive situate la Sud Sud-Est de India, Lacadive situate la Nord de insulele Maldive si Tasmania cea mai estica insula a acestui ocean.

     Coastele Oceanului Indian sunt variate ca structura si aspect fizic, au o acoperire variata de la vegetatia bogata a zonelor tropicale si ecuatoriale, pana la zone sarace in vegetatie, sau chiar deserturi intinse cum ar fi in Africa de Sud si Australia. De asemenea si inaltimea variaza de la cele montane la sesuri care se prelungesc in ocean sub forma platformelor continentale. Tarmurile limitrofe Marii Rosii sunt joase si nisipoase, dar se intalnesc si tarmuri mai inalte, muntoase cum ar fi Coasta Iraniana situata in Nord-Estul tarmului Golfului Persic care este muntoasa si in multe locuri abrupta prezentand o serie de lanturi neintrerupte, abrupte aproape paralele cu coasta. Aceste lanturi muntoase cresc in inaltime spre interiorul tarii fiind vizibile de la mare distanta fiind bune repere de navigatie, unele creste fiind acoperite cu zapada in cea mai mare parte a anului. Coasta Arabica situata in Sud si Sud-Vestul tarmului Golfului Persic este, cu exceptia partii de nord a Peninsulei Oman, foarte joasa. Coasta Arabiei este in cea mai mare parte un desert cu nisip alb si pe suprafete intinse total nelocuita. Capul Golfului Persic are o coasta joasa de forma unei delte fiind formata din aluviuni aduse de fluviile Tigru si Eufrat si alte rauri din zona. Sud-Vestul tarmului Oman este in general abrupt cu cateva intinsuri izolate langa Masqat.

     Pozitia geografica a bazinului Oceanului Indian influenteaza decisiv regimul termic al apelor sale din stratul de suprafata, astfel apele situate la Nord de paralela de 40° latitudine sudica, inregistreaza temperaturi medii de peste 20°, iar in sezonul cald al anului, in bazinele nordice apa oceanului atinge la suprafata valori termice de peste 30°. La baza Golfului Persic a fost inregistrata cea mai ridicata temperatura medie a apelor din Oceanul Planetar de 35,6° C in luna august.





     Regimul termic din jumatatea nordica a Oceanului Indian se rasfrange si asupra salinitatii apelor sale, care in cateva zone atinge cele mai mari valori din intregul Oceanul Planetar, astfel, Marea Rosie are salinitatea medie de 40 la mie fapt ce se explica prin temperatura medie anuala destul de ridicata 32° C, iar Golful Persic are o salinitate medie de 35-40 la mie, mai coborata in partea de nord, unde se varsa Tigrul si Eufratul si mai ridicata in partea sudica.

     Climatul in Oceanul Indian este caracterizat de musonul de Nord-Est ce se desfasoara din decembrie pana in aprilie, musonul de Sud-Vest care isi face aparitia din iunie pana in octombrie, cicloanele tropicale care apar in lunile mai-iunie si octombrie-noiembrie, in partea de Nord a Oceanului Indian si lunile ianuarie-februarie, in partea de Sud a Oceanului Indian.

     Ghetarii formati in zona Antarctica patrund in partea Sudica a Oceanului Indian pe o directie Nord-Estica, sub influenta vantului de Vest si a Curentului Ecuatorial Sudic, acesta din urma avand o directie Estica sau Nord-Estica. Ghetarii pot fi intalniti pana la latitudini de 35°S in tot timpul anului, insa mai adesea din iulie pana in noiembrie. Ghetarii care se afla in Oceanul Indian constau in portiuni de gheata care s-au rupt din masivele blocuri de gheata aflate pe tarmul continentului Antarctic, insa pot atinge dimensiuni foarte mari.

     Principalele porturi ale Oceanului Indian sunt: Chennai aflat in Madras, India, Colombo aflat in Sri Lanka, Durban aflat in Africa de Sud, Jakarta aflat in Indonesia, Kolkata aflat in Calcutta, India, Melbourne aflat in Australia, Mumbai aflat in Bombay, India sau Richards Bay aflat in Africa de Sud.

     Oceanul Indian este strabatut de numeroase cai si rute de navigatie ce unesc Orientul Mijlociu, Africa si Asia de Est cu Europa si cu America. Delfini in Oceanul IndianTransportul in oceanul Indian este caracterizat de un puternic trafic de petrol si produse petroliere, provenite din campurile petroliere ale golfului Persic si Indoneziei.

     In Oceanul Indian se regasesc numeroase specii de pesti (Acanthurus sohal, Amphiprion bicinctus, Cirrhitichthys oxycephalus), rechini (Galeocerdo cuvier), balene, delfini, reptile, crustacee, moluste, mamifere, etc..

     Pescuitul in oceanul Indian are o importanta deosebita pentru tarile riverane oceanului, atat din punct de vedere al consumului cat si din punct de vedere al exportului. Flotele de pescuit ale Rusiei, Japoniei, Coreei de Sud si Taiwan-ului exploateaza de asemenea resursele oceanului Indian, in special pentru ton.

     Rezerve uriase de hidrocarburi sunt exploatate de catre platformele de foraj marin din zonele Arabiei Saudite, Iran, India si vestul Australiei. Un procent de 40% din productia de petrol, obtinut prin foraj, a lumii provine din oceanul Indian.


Oceanul Indian in imagini:
  Oceanul Indian   Apus pe Oceanul Indian   Insulele Mauritius   Insulele Seychelles   Insula Madagascar