Portal de divertisment si voie buna
Adauga-ne la favorite
  Acasa   Trimite-ne o reteta!   Facebook   Twitter  
   Calator pe mapamond
Calator pe mapamond
  • Travel top   • Destinatii inedite   • Continentele lumii   • Oceanele lumii   • Marile lumii   • Statele lumii   • Capitalele lumii   • Orase celebre   • Atractii turistice din Romania   • Parcuri de distractii   • Pesteri   • Parcuri nationale si rezervatii   • Cele sapte minuni ale lumii antice   • Cele sapte minuni ale lumii moderne   • Biserici si manastiri celebre   • Castele si muzee celebre

...  lumea este o carte, iar cei care nu calatoresc citesc o singura pagina   ...
 

Continentele lumii


 
 




Asia - Continentul galben


     Asia este cel mai mare continent cu o suprafata de 44.493.000 km² ceea ce reprezinta 29,70% din masa totala de uscat sau 8,7% din suprafata totala a Terrei, fiind totodata si continentul cu cea mai numeroasa populatie. Asia este situata in emisfera nordica, cu exceptia arhipelagului Malaez, care se afla partial la sud de ecuator.

Harta Asia

     Denumirea continentului asiatic provine din asiriana care inseamna "Soare rasare" insa sunt spcialisti care afirma ca denumirea continentului provine din sanscrita unde inseamna "Rasarit". Mesopotamia reprezinta leaganul celor mai vechi civilizatii ale antichitatii, civiizatii ce s-au dezvoltat in mileniul trei i.e.n., cand s-a realizat trecerea la forma de organizare statala. Infloritoarea agricultura din aceste regiuni aluvionare situate in vecinatatea marilor fluvii, au luat nastere gratie unor complicate retele de canale de irigatie si drenaj, de lacuri de retinere a apei, sistem care a impus o o noua forma de organizare social-politica denumita despotismul oriental. Herodot in secolul V i.e.n. a fost primul care a scris despre unele regiuni asiatice in lucrarea sa intitulata Istorii, dupa aproape un mileniu si jumatate Asia va fi ignorata pana la Idrisi si Ibn Battutah care erau geografi si calatori arabi, insa cel care va contribui cel mai mult la cunoasterea Asiei va fi venetianul Marco Polo. In secolele XIV si XV Imperiul Otoman reuseste sa controleze marile drumuri comerciale care legau Asia de Europa si pe care se aduceau marfuri foarte cautate de europeni, intre care matasea si mirodeniile, situatie ce obliga marile puteri europene in ascensiune, sa caute noi drumuri spre "Indii", cum era denumita Asia, inaugurand astfel epoca marilor descoperiri geografice.

     Continentul asiatic este marginit de catre Oceanul Arctic (Marea Kara, Marea Laptev, Marea Siberiei de Est) in partea nordica, Oceanul Pacific (Marea Bering, Marea Okhotsk, Marea Chinei de Est, Marea Chinei de Sud) in est, Oceanul Indian (Marea Arabiei, Golful Bengal) in sud, marile interioare ale Oceanului Atlantic (Marea Mediterana, Marea Neagra) si Europa in vest. Asia este separata de America de Nord prin Stramtoarea Bering ce masoara 35 de kilometri iar de Australia prin Marea Arafura si Marea Timor. Istmul Suez uneste Asia de Africa, Canalul Suez si Marea Rosie fiind agreata ca limita dintre cele doua. Stramtorile Bosfor si Dardanele separa Anatolia de Peninsula Balcanica. Limita de uscat dintre Asia si Europa este convenita de cei mai multi geografi ca o linie care porneste de la Oceanul Arctic, in lungul pantelor estice ale Muntilor Ural continuata cu Fluviul Ural, Marea Caspica, Muntii Caucaz, Marea Neagra, Stramtoarea Bosfor, Marea Marmara, Stramtoarea Dardanele si Marea Egee. Extremitatile continentuui asiatic sunt:

  • La nord, Capul Celiuskin, din peninsula siberiana Taimir
  • La sud, Capul Piai (sau Buius), din peninsula Malacca
  • La est, Capul Dejnev, din peninsula Ciukota, Rusia
  • La vest, Capul Baba, din peninsula Asia Mica, Turcia





     Asia poate fi divizata in sase regiuni, fiecare cu caracteristici fizice, politice, economice, sau culturale distincte.

  • Asia de Sud-Vest sau Asia de Vest si Sud-Vest: Podisul Iranian (Iran, Afganistan), Turcia, Peninsula Araba si Golful Persic (Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Qatar, Kuweit, Yemen, Oman, Irak), Levantul (Liban, Israel, Siria, Iordania), Regiunea Caucazului (Azerbaidjan, Armenia, Georgia).
  • Asia de Sud: Subcontinentul indian (India, Pakistan, Bangladesh), Sri Lanka, Maldive.
  • Asia de Sud-Est: Peninsula Indochina (Vietnam, Laos, Thailanda, Cambodgia, Birmania, Malaysia) si Arhipelagul Malaezian (Singapore, Filipine, Brunei, Timorul de Est).
  • Asia de Est: China, Mongolia, Korea de Nord si Sud, Taiwan.
  • Asia de Nord: partea asiatica a Rusiei (Siberia).
  • Asia Centrala: fost spatiu sovietic din zona Marii Caspice si Lacului Aral (Uzbekistan, Turkmenistan, Kazakhsan, Tadjikistan, Kyrgyzstan).

     Forma actuala a reliefului asiatic este data de predominanta lanturilor muntoase si a platourilor, fiind rezultatul unei prelungi si intense activitati geologice. Privita din punct de vedere geologic, Asia este cel mai tanar continent, fiind format din structuri geologice ce au luat nastere in etape succesive, de la cele precambriene care sunt mai vechi la cele tertiare si cuaternare. Un factor impotant in evolutia reliefului l-a avut si coliziunea placilor tectonice, dintre care cea mai importanta a fost coliziunea placii indiene cu marginea sudica a continentului in urma cu 50 de milioane de ani, care a inaltat Himalaya si Platoul Tibet. Asia se suprapune sau se gaseste la contactul mai multor placi tectonice: euro-asiatica, indo-australiana (contactul dintre acestea doua se regaseste in zona muntilor Suleiman-Himalaya si apoi in lungul unor zone de subductie din vestul si sudul Indoneziei), pacifica, filipineza (aceastea se subduc sub placa euro-asiatica, formand masive gropi abisale), placa araba (desprinsa din Africa dupa formarea riftului Marii Rosii) dar si placa americana (in nord-estul Siberiei). Contactul dintre aceste placi, uneori foarte activ, este responsabil de intensa activitate seismica si vulcanica (Kamchatka, Kurile, Japonia, Filipine, Indonezia). Cele mai vechi si mai rigide structuri geologice ale Asiei sunt scuturile precambriene (arabic, indian, sinic, siberian-angara), care apar la zi sau sunt scufundate si acoperite cu depozite sedimentare de grosimi variabile (circa 7000 metri in sinecliza tunguska) si sunt formate din roci puternic metamorfozate si intruziuni granitice. Lacul Baikal In timpul cutarilor caledonice din paleozoicul inferior se formeaza regiunea din sud-vestul si sudul Lacului Baykal (Muntii Sayan, Tannu Ola), vestul Podisul Kazakhstan sau nordul Muntilor Byrranga si Insulele Severnaya Zemlya. La sfarsitul Paleozoicului (permian-carbonifer), in urma orogenezei hercinice se realizeaza o parte insemnata a continentului asiatic, cu precadere zona centrala (Muntii Altay, estul Podisului Kazakhstan, Tian Shan, Kunlun, Hangai, Hinggan). Mari sectoare hercinice au suferit miscari de scufundare si au fost transformate in bazine de sedimentare ce cuprind depozite groase mezozoice si tertiare (Campia Siberiei de Vest, Campia Turanului). In aceasta parte veche a istoriei Terrei au luat nastere forme de relief care astazi apar puternic nivelate cu inaltimi foarte mari de peste 5.000 de metri pe care le au astazi unele unitati muntoase cum ar fi Altay, Tian Shan, Kunlun. Aceste forme de relief au luat nastere datorita inaltarilor din timpul miscarilor tectonice ulterioare in special tertiare. In Mezozoic au loc miscari tectonice care se finalizeaza cu formarea unor regiuni din nord-estului siberian cum ar fi Muntii Verkhoyansk, Muntii Chersky, Muntii Kolyma, cursul inferior al Amurului (Sikhote-Alin) sau sud-estul Asiei (mare parte din Indochina si Borneo). In urma cu 66 milioane de ani in era Neozoica Asia si-a realizat, in linii mari, actuala infatisare, in Pliocen are loc o intensificare a miscarilor verticale, inclusiv inaltarea regiunilor muntoase vechi formarea de munti bloc si intense eruptii vulcanice. Cel mai important eveniment tectonic a fost coliziunea Eurasiei cu India acum circa 50 milioane ani, care a determinat puternice cutari, fracturari si inaltari. Platoul Tibet reprezinta cea mai mare concentrare de crusta continentala a Terrei, consecinta a acestei coliziuni. India inca se deplaseaza spre nord cu 6 cm mentinand altitudinile ridicate in Himalaya si Tibet. Efectul convergentei s-a extins la nord de Baikal, multe unitati fiind intinerite, iar la sud s-a creat marele bazin Indo-Gangetic.

     Cutarile alpine (tertiare) prezinta doua aliniamente, unul pe directie vest-est si altul pe directie nord-sud (cutarile pacifice). Aliniamentul vest-est, mult mai importat, porneste din Turcia (Muntii Pontici si Taurus) se continua cu Muntii Caucaz, Muntii Iranului (Zagros, Elburs, Kopet-Dag), Pamir, Hindu Kush, Suleiman, Karakorum, Himalaya, Arakan, Barisan (Insula Sumatera) si se termina in Noua Guinee. Al doilea aliniament, cel pacific, incepe cu Muntii Koryaksk (Koriaci), din partea de nord-est a Asiei, apoi cuprinde Peninsula Kamchatka, Muntii Dzhugdzhur, Insula Sakhalin, Japonia, Taiwan, pana la sud de Filipine, unde se intalneste cu celalalt aliniament. Comparativ cu sistemul alpino-himalayan, cel pacific are un pronuntat caracter insular si o tectonica activa (vulcanism, seismicitate). In cuprinsul acestei zone au fost incluse si masive cristaline vechi, cu aspect de podis, precum Masivul Anatoliei, Masivul Iranian sau Masivul Tibet.

     Racirea puternica a climei in Cuaternar a dus la instalarea ghetarilor de calota si montani pe mari intinderi din suprafata continentului: Siberia (mare calota glaciara ce ocupa jumatatea nordica a Campiei Siberiei de Vest si o buna parte a Podisului Central Siberian, Tibet (calota de gheata ce se intindea si in regiunile muntoase inconjuratoare: Himalaya, Karakorum, Pamir, Hindu Kush, Tian Shan, Kunlun, Altun Shan, Qilian Shan, Munti Qinling), Munti Altay (ghetari montani), Hingganul Mare, Sikhote Alin, Caucaz, Koriaci, Verkhoyansk, Chersky, Kolyma, Saian, Stanovoi, Hangai. In Holocen, dupa topirea celei mai mari parti din ghetari si cresterea nivelului Oceanului Planetar se definitiveaza configuratia tarmurilor (formarea arhipelagurilor din estul si sud-estul Asiei) si a zonelor bioclimatice.

Muntii Everest

     Asia este un continent al extremelor altitudinale in Everest se ajunge la inaltimi de 8.848 de metri, iar in Marea Moarta la -400 metri sub nivelul marii, totodata cea mai adanca depresiune continentala este Lacul Baikal ce are -1.165 metri sub nivelul marii. Cu toate ca este continentul in care se regasesc toate formele de relief caracteristica principala este data de marea predominare a muntilor si a platourilor inalte, constituind aproximativ 75% din suprafata Asiei. Aproximativ doua treimi din uscat are inaltimi ce depasesc 500 de metri si aproximativ o cincime depaseste 3000 de metri altitudine in Caucaz, Pamir, Altai, Himalaya, Karakorum, Tian Shan sau Kunlun. Sistemului muntos al Asiei are doua noduri orografice principale, unul aflat in partea centrala a continentului unde se gaseste Pamirul cu inaltimi ce depasesc 7.000 de metri din care se intind spre sud-vest Muntii Hindukush (6.100 metri) si mai departe Muntii Suleiman si Muntii Kirthar, spre sud-est Muntii Karakorum, Himalaya si Trans-Himalaya sau Nyen-chen Tangla, spre est Muntii Kuen-lun (Kunlun) continuati cu Muntii Qinling, iar spre nord Tien Shan (Tianshan). Al doilea mare nod orografic este Podisul Armeniei din care pornesc urmatoarele lanturi montane: Muntii Pontici si Taurus (spre vest), Muntii Caucaz (spre nord), Zagros, continuati cu Makran si Elburs (spre sud-est).

     Platourile Asiei pot fi de dimensiuni mari cum ar fi: Podisul Central Siberian, Podisul Tibet, Podisul Deccan, Podisul Arabiei, cu altitudini ridicate cum este Podisul Tibet ce are peste 4000 de metri altitudine, pe structuri geologice variate cum ar fi Podisul Central Siberian, Podisul Arabiei si Podisul Deccan care sunt pe structuri precambriene in timp ce Podisul Iran, Podisul Tibet sau Podisul Anatoliei s-au dezvoltat in regiunea cutarilor alpine cu relief variat (glaciar-Tibet, desertic-Gobi, vulcanic-Deccan, carstic-Yunnan, pe loess-Podisul de Loess al Chinei) si prezinta o mare varietate de peisaje, peisaj de stepa in Podisul Anatoliei, peisaj desertic in Podisul Arabiei, peisaj de savana in Podisul Khorat, peisaj de taiga in Podisul Central Siberian.





     Campia Siberiei de Nord este situata la nord de cercul polar si se intinde de-a lungul tarmului Oceanului Arctic intre gurile de varsare a fluviilor Enisei si Lena, spre interiorul continentului este limitat de Platoul Anabar si Platoul Siberian Central. Asia are si campii sunt foarte intinse cum ar fi Campia Siberiei de Vest, Campia Turanului, Campia Chinei de Nord, Campia Mesopotamiei, Campia Indo-Gangetica), alte campii ale Asiei sunt cele care se constituie in mari regiuni agricole si de concentrare umana cum ar fi Campia Indo-Gangetica, Campia Chinei de Nord, Campia Manciuriei sau Campia Malabar. Conditiile climatice, fertilitatea solurilor sau gradul de umanizate au impus o mare varietate a peisajelor geografice in cadrul campiilor: peisaje de tundra se regasesc in Campia Siberiei de Nord sau in Nordul Campiei Siberiei de Vest, peisaje desertice se regasesc in Campia Turanului, peisaje tropicale in Campia Menamului sau Campia Coromandel, iar peisaje intens umanizate pot fi identificate in Campia Indo-Gangetica, Campia Chinei de Nord, Campia Manciuriei sau campiile arhipelagului japonez cum a fi Campia Kanto.

     Deserturile Asiei se caracterizeaza prin mari contraste intre formele de relief cu pante mari (munti, inselberguri), unde diferentierile petrografice si structurale sunt bine evidentiate si formele joase unde campiile de eroziune alterneaza cu cele acumulative. Deserturile majore ale Asiei sunt: Gobi, Takla Makan, Karakum, Kyzylkum aflate in zona temperata si Rub-al-Khali, Nefud, Thar, Kevir aflate in zona subtrapicala si tropicala.

     Relieful Asiei mai este caracterizat prin prezenta a numeroase depresiuni, dintre care unele foarte extinse cum ar fi Tarim, Djungaria, Qaidam, Sichuan, sau altele inalte cum ar fi Tarim, Qaidam. Asia are si depresiuni foarte joase cum ar fi Depresiunea Turpan aflata la -154 metri sub nivelul mari, sau depresiuni desertice ca Tarim si Qaidam), sau depresiuni intens umanizate ca depresiunile Sichuan si Fergana).

     Clima Asiei variaza in functie de configuratia reliefului fiind caracterizata prin temperaturi si precipitatii extrem de variabile. In desertul Gobi temperaturile pot cobora pe timpul ierni pana la -40 °C iar vara pot urca pana la 45 °C. Temperatura medie a lunii ianuarie este sub -20 °C in cea mai mare parte a Siberiei si de -50 pana la -70 °C in regiunea Verkhoyansk-Oymyakon care este desemnat polul frigului din emisfera nordica, ajungand la temperaturi medii anuale la peste 25 °C la sud de tropic. In Asia se manifesta urmatoarele tipuri climatice: climat polar, in Insulele Arctice si pe tarmul Oceanului Arctic, si subpolar, la sud de aceasta, pana in apropierea Cercului Polar de Nord, climate ce se caracterizeaza prin temperaturi cu medii anuale ce nu depasesc 0 °C; climat temperat, indeosebi temperat-continental, cu patru anotimpuri, precipitatii reduse si mari diferente de temperatura intre vara si iarna; climat subtropical pe tarmul mediteranean al Asiei Mici si in unele regiuni din Asia de sud si de Sud-Est, climat ce se caracterizeaza prin veri calduroase si ierni blande, cu precipitatii reduse; climat tropical, diferentiat in clima musonica si clima tropicala uscata, climatul musonic, prezent in India si Indochina, are doua anotimpuri unul ploios si unul secetos, iar climatul tropical uscat, prezent in sud-vestul Asiei se caracterizeaza prin temperaturi ridicate si precipitatii reduse; climat ecuatorial, in sudul peninsulei Malacca si in unele insule indoneziene, caracterizat prin temperaturi ridicate tot timpul anului si precipitatii abundente.

Fluviul Mekong

     Asia este un continent cu o bogata retea hidrografica insa cu o repartitie neuniforma, cu regiuni bogate in ape cum ar fi Siberia, Asia de Sud, Sud-Est si Est si regiuni aproape lipsite de ape cum ar fi Asia Centrala si de Sud-Vest, unde se impune caracterul lipsit de scurgere sau cu scurgere spre lacuri interioare de exemplu Lacul Aral, Marea Moarta. In Asia se gasesc unele dintre cele mai lungi rauri ale lumii, astfel spre Oceanul Arctic se varsa o serie de fluvii mari cum ar fi Ob, Yenisey, Lena ce izoresc in regiunea muntoasa din sudul Siberiei, traverseaza podisurile si campiile siberiene si se termina prin estuare (Ob, Yenisey) sau Lena prin delta. Regimul acestora este pluvio-nival si glaciar, cu un regim de scurgere bogat in anotimpul cald datorita topirii zapezilor si gheturilor, si mai sarac in timpul iernii. Cele mai importante fluvii care se scurg spre Pacific sunt Amur, Huang He, Chang Jiang si Mekong care prezinta caracteristici diferite impuse de regiunile pe care le strabat. Fluviile Huang He se remarca prin debitul mare de aluviuni care provin din Podisul de Loess care au inaltat continuu patul albiei si au produs numeroase inundatii. Chang Jiang si Mekong au izvoare in Tibet si strabat regiuni cu o clima musonica care impun cresteri semnificative de debit in timpul verii. Spre Oceanul Indian se orienteaza Tigru, Eufrat, Indus, Gange, Brahmaputra, Irrawaddy sau Salween. Tigrul, Eufratul si Indusul, desi strabat regiuni uscate, sunt bogate in apa datorita alimentarii din zapezi si ghetari. Celelalte fluvii cum a fi Godavari, Mahanadi sau Krishna, care strabat Podisul Deccan au un debit bogat vara, datorita ploilor musonice, si mai redus iarna. Nu trebuie neglijat nici aportul din topirea zapezilor si ghetarilor, pentru cele cu izvoare in Tibet si Himalaya.

     Lacurile Asiei sunt numeroase, inegal distribuite in teritoriu si cu origini diferite, printre cele mai mari lacuri se numara: Marea Caspica, lacul Aral, Lacul Balkhash, lacul Baykal, lacul Tuz,lacul Van, lacul Sevan, lacul Urmia sau lacul Khanka aflat la granita dintre Rusia si China. Lacurile situate in regiunile aride si semiaride din partea centrala si de sud-vest al Asiei sunt, in cea mai mare parte, sarate si localizate in depresiuni tectonice. Alaturi de lacuri tectonice (Baykal, Aral, Balkhash, Issyk-Kul, Marea Moarta, Biwa-Japonia) mai intalnim si lacuri vulcanice (Toba-Sumatera, Tazawa, Mashu, Toya, Akan-Japonia, Lanao-Mindanao), lacuri de baraj natural (Sarez-pe Murgab, Muntele Pamir), lacuri carstice in Podisul Anatoliei, lagune in Kara Bogaz, lacuri de baraj antropic (Bratsk-pe Angara, Krasnoyarsk pe Enisei, Trei Defilee).

     Chang Jiang (Yangtze) este cel mai lung rau al Asiei cu o lungime de 6.300 km si al treilea din lume, Marea Caspica este cel mai intins lac din lume cu o suprafata de 386.400 km2, impreuna cu Kara Bogaz, Lacul Baykal cu o adancime de 1.620metri cel mai adanc lac din lume, iar Lacul Tuz cu 329 de grame sare/litru si Marea Moarta 322 de grame sare/litru sunt cele mai sarate lacuri.

     Ghetarul Fedchenko din Muntii Pamir, Tadjikistan are o lungime de 77 km fiind cel mai mare ghetar asiatic, alte regiuni glaciare majore se gasesc in: Muntii Karakorum cu ghetarul Siachen de 70 km, ghetarul Biafo de 63 km, ghetarul Baltoro sau ghetarul Batura, in Muntii Himalaya se gasesc ghetaii Rongbuk, Khumbu, Gangotri, Podisul Tibet adaposteste apoximati 47% din suprafata ghetarilor din China, in Muntii Altay se gasesc ghetarii Berel si Aktru, in Tian Shan se afla ghetarul Ingylchek de Sud ce masoara 60 km, alti ghetari se mai gasesc in Munti Caucaz, Peninsula Kamceatka, Muntii Verkhoiansk sau Muntii Cerski.

     Vegetatia Asiei este influentata, in special, de clima si relief si se caracterizeaza prin zonalitate si etajare, astfel tipurile de vegetatie variaza de la pajistile de tundra din lungul coastei nordice la padurile ecuatoriale din sud-est, iar intre aceste doua extreme se extind padurile de conifere sau taigaua, padurile mixte si cu frunze cazatoare in est, vastele stepe in partea centrala si vegetatia xerofitica sud-vest.

Taigaua siberiana

     In Campia Chinei de Nord, Campia Indo-Gangetica sau Campia Mesopotamiei vegetatia naturala a suferit puternice influente datorate omului, fiind inlocuita, in special, de terenuri agricole si asezari omenesti. Zona tundrei este neregulata datorita topografiei si ocupa campiile joase ale Siberiei pe circa 400-800 km latime, intre Peninsula Yamal si Chukotsk. Cea mai extinsa padure neintrerupta din lume este taigaua siberiana care se intinde pe circa 6.400 km lungime intre Ural si Okhotsk si 1.600 km latime. Aceasta padure este formata din Pinus sibirica, Pinus primula, Larix sibirica. In Campia Siberiei de vest exista o padure de ameste ingusta ce masoara 80-160 km, padure de amestec in care cresc stejari, artari, frasini. Paduri de amestec se mai intalnesc in Peninsula Koreea, nordul insulei Honshu, regiunile deluroase din jurul Marii Campii Chineze si Muntii Qinling, fasii inguste in Muntii Himalaya, Muntii Elburz, Muntii Caucaz si Muntii Pontici. Padurile de foioase, specifice climei temperate se regasesc in special in estul Asieim in Campia Chinei de Est, Campia Manciuriei, cursul inferior al Amurului, Japonia si Koreea. Stepa se intinde din sudul Campiei Siberiei de Vest pana la Muntii Altai-Sayan apoi se continua la sud-est de Lacul Baikal, din Mongolia pana in Podisul Ordos si se remarca prin predominanta speciei Stipa lessingiana. Padurile subtropicale permanent verzi apar in sudul Chinei si Japoniei, la sud de Campia Kanto, Chang Jiang, pana in estul Tibetului si poalele sudice ale Muntii Himalaya si sunt compuse din arbori de camfor, pini, cedri, stejari, bambusi, magnolii, chiparosi. Se mai remarca, chiar daca pe suprafete mai restranse, vegetatia mediteraneana (paduri si tufisuri) in sudul si vestul Turciei precum si in Levant. Padurile tropicale musonice, fara frunze in perioada uscata a anului, apar in sudul si sudestul Asiei in Peninsula India si Peninsula Indochina, iar padurile tropicale umede si ecuatoriale, abundente in specii cum ar fi palmieri, liane, ficusi, bambusi, smochini, orhidee, abanosi, arbori de camfor, castani, santali sau pini se regasesc in Indonezia, Filipine, Peninsula Malacca, anumite parti din Peninsula Indochina, Coasta Malabar si nord-vestul Indiei. In Savana se dezvolta in Podisul Deccan, nord-vestul Indiei (Valea Indusului, Peninsula Kathiawar), in Yemen, sud-estul Peninsulei Arabe (Oman-Qatar), Platoul Korat, sudul Cambogiei, iar mici areale in Borneo si Filipine. In muntii inalti cum ar fi Himalaya, Caucaz, Pamir, Tian Shan, Altay etc. se dezvolta o vegetatie etajata la inaltimi se afla pajistile alpine ce ocupa intinse suprafete iar pe coastele joase si umede din sudul si sud-estul Asiei apar mangrovele.

     Fauna Asiei este una bogata si foarte diversa pastrand o relatie cu clima, solurile si altitudinea, astfel in zona arctica si subarctica traiesc: reni (Rangifer tarandus), ursi polari (Ursus maritimus), vulpi arctice (Vulpes lagopus), iepuri polari (Lepus timidus), lemingi (Lemmus obensis). In padurile de conifere siberiene traiesc: elani (Alces alces), ursi bruni (Ursus arctos), vulpi (Vulpes vulpes), rasi (Lynx lynx), samuri (Martes zibellina), lupi cenusii (Canis lupus). In regiunile Asiei centrale se pot intalni: gazele mongole (Procapra gutturosa), asini salbateci (Equus hemionus), gazele tibetane (Procapra picticaudata), camile bactriene (Camelus bactrianus ferus), oi si capre salbatice care sunt caracteristice stepelor si deserturilor, leoparzii de zapada (Uncia uncia), tigrii siberieni (Pantera tigris altaica), cinteze mongole de desert (Rhodopechys mongolicus), vulturi negri eurasiatici (Aegypius monachus), berze albe (Ciconia ciconia), vulpi rosii (Vulpes vulpes). In sudul, sud-estul si estul continentului se intalnesc: ursi negri asiatici (Ursus thibetanus), ursi lenesi sau buzati (Melursus ursinus), panda giganti (Ailurpoda melanoleuca), tigri (Panthera tigris altaica), elefanti asiatici (Elephas maximus), rinoceri indieni (Rhinoceros unicornis), panda rosii (Ailurus), urangutani (Pongo pygmaeus), dragoni de Komodo (Varanus komodoensis). Pestii de apa dulce traiesc in toate partile continentului, iar lacul Baikal este recunoscut pentru fauna sa distinctiva cu toate ca poluarea industriala ameninta supravietuirea mai multor specii.

Cultura de orez

     Solurile Asiei pot fi impartite pe zone bio-climatice, zona arctica este caracterizata de procese pedogenetice rudimentare, spre sud soluri de tundra si taiga. Solurile din stepele si padurile zonei temperate sunt fertile si bogate in humus. Solurile brune din zona mediteraneana si cele galbene si rosii din regiunile subtropicale musonice sunt bogate in oxizi de fier si aluminiu. In zona ecuatoriala solurile sunt tipic lateritice.

     Principalele activitati agricole cuprind doua mari domenii cultura plantelor si cresterea animalelor, cu numeroase subdiviziuni ale acestora. Majoritatea culturilor de cereale ce provin din Asia sunt bazate pe grau, orez, porumb, precum si animale domestice cum ar fi ovine, porcine sau bovine. Alte culturi mai slab devoltate sunt cele de: cocotieri, cauciuc, masline, ceai, etc.

     Subsolul Asiei contine zacaminte mari de petrol si gaze naturale ce se extag in: Campia Siberiei de Vest, Sesul Caspic, Peninsula Mangislac, Transbaicalia de Est, Valea Fergana, Insula Sahalin, Cuvait, Arabia Sudica, Iran, Irak, Birmania, Indonezia si China. Zacaminte de carbune se extag in bazinele Caraganda, Cuznetc, Minusinsc, Tungusc, Ceremhovo, Corea, Vietnam si Japonia, minereuri de fier se extrag in Cazaxtan, Muntii Saian, Transbaicalia, China, Corea de Nord, India, Indonezia, minereuri de crom se extrag in Turcia si Insulele Filipine, minereuri de mangan se gasesc in Gruzia si India, cele de de cupru se gasesc in Kazahstan si Japonia, polimetale se gasesc in Salair, Altai, Transbaicalia, China de Est, Japonia si Birmania.


 Numele tarii sau al  
 teritoriului si drapelul  
 Regiunile Asiei   Zona
 ( km² )  
 Nr. populatie  
 ( 2012 )  
  Densitatea  
 populatiei km²
 Capitala  
 Abhazia Abhazia    Asia de Sud-Vest     8.600 250.000 29 Suhumi
 Afghanistan Afghanistan    Asia de Sud-Vest     645,807 25,500,100 39 Kabul
 Akrotiri si Dhekelia Akrotiri si Dhekelia    Asia de Sud-Vest   254 14.000 55 Episkopi
 Arabia Saudita Arabia Saudita    Asia de Sud-Vest   2,149,690 29,994,272 14 Riyadh
 Armenia Armenia    Asia de Sud-Vest   29,743 3,024,100 109 Erevan
 Azerbaidjan Azerbaidjan    Asia de Sud-Vest     86,600 9,477,100 109 Baku
 Bahrain Bahrain    Asia de Sud-Vest   757 1,234,571 1,631 Manama
 Bangladesh Bangladesh    Asia de Sud 143,998 142,325,250 988.38 Dhaka
 Bhutan Bhutan    Asia de Sud   38,394 747,324 19.5 Thimphu
 Birmania Birmania    Asia de Sud-Est   678.500 60.280.000 73,9 Naypyidaw
 Brunei Brunei    Asia de Sud-Est   5,765 393,162 68 Bandar Seri Begawan
 Cambodgia Cambodgia    Asia de Sud-Est   181,035 13,395,682 74 Phnom Penh
 China China    Asia de Est   9,640,821 1,364,451,744 141.53 Beijing
 Cipru Cipru1    Asia de Sud-Vest   5,896 862,000 146 Nicosia
 Ciprul de Nord Ciprul de Nord    Asia de Sud-Vest   3.355 294.906 78.7 Nicosia
 Coreea de Nord Coreea de Nord    Asia de Est   122,762 24,052,231 196 Phenian
 Coreea de Sud Coreea de Sud    Asia de Est   99,461 50,219,669 505 Seul
 Emiratele Arabe Unite Emiratele Arabe Unite    Asia de Sud-Vest   83.600 8.264.070 98,9 Abu Dhabi
 Filipine Filipine    Asia de Sud-Est   300,000 99,564,157 331.88 Manila
 Georgia Georgia1    Asia de Sud-Vest     69,700 4,483,800 64 Tbilisi
 Hong Kong Hong Kong2    Asia de Est   1,101 7,173,900 6,516 Hong Kong
 India India    Asia de Sud   3,287,240 1,244,096,699 378.46 New Delhi
 Indonezia Indonezia3    Asia de Sud-Est   1,910,931 237,641,326 124 Jakarta
 Insula Christmas Insula Christmas4    Asia de Sud   137 2,072 15.1 Flying Fish Cove
 Insulele Cocos Insulele Cocos4    Asia de Sud   14 550 39 West Island
 Iordania Iordania    Asia de Sud-Vest   89,342 6,583,276 73.69 Amman
 Iraq Iraq    Asia de Sud-Vest   434,128 33,330,000 77 Bagdad
 Iran Iran    Asia de Sud-Vest   1,648,195 77,514,000 48 Teheran
 Israel Israel    Asia de Sud-Vest   22,072 8,185,815 370.87 Ierusalim
 Japonia Japonia    Asia de Est   377,915 127,140,000 336 Tokyo
 Kazahstan Kazahstan1    Asia Centrala   2,724,900 17,186,000 6.31 Astana
 Kargazstan Kargazstan1    Asia Centrala   199,945 5,551,900 27.8 Bishkek
 Kuweit Kuweit    Asia de Sud-Vest   17,818 3,582,054 201 Kuwait City
 Laos Laos  Asia de Sud-Est   236,800 6,580,800 27.8 Vientiane
 Liban Liban  Asia de Sud-Vest   10,452 4,822,000 473 Beirut
 Macau Macau2    Asia de Est   29 582,000 20,069 Macau
 Malaezia Malaezia4    Asia de Sud-Est   330,803 30,195,000 91 Kuala Lumpur
 Maldive Maldive    Asia de Sud   298 328,536 1.105 Male
 Mongolia Mongolia     Asia de Est   1,564,100 2,754,685 1.76 Ulan Bator
 Nagorno-Karabakh Nagorno-Karabakh    Asia de Sud-Vest   11,458 147.700 12.9 Stepanakert
 Nepal Nepal    Asia de Sud   147,181 26,494,504 180 Kathmandu
 Oman Oman    Asia de Sud-Vest   309,500 3,831,553 12.4 Muscat
 Osetia de Sud Osetia de Sud    Asia de Sud-Vest   3,900 72.000 18 Thinvali
 Pakistan Pakistan    Asia de Sud   803,940 186,453,546 231.92 Islamabad
 Palestina Palestina5    Asia de Sud-Vest   6,020 4,420,549 734 Ramallah, Ierusalim
(Disputat)
 Qatar Qatar    Asia de Sud-Vest   11,571 2,024,707 175 Doha
 Rusia Rusia1    Asia de Nord 17,075,400 143,700,000 8.42 Moscova
 Singapore Singapore    Asia de Sud-Est   716 5,399,200 7,669 Singapore
 Sri Lanka Sri Lanka    Asia de Sud   65,610 20,277,597 309 Colombo, Sri
Jayewardanapura Kotte
 Siria Siria    Asia de Sud-Vest   185,180 21,377,000 115 Damasc
 Taiwan Taiwan    Asia de Est   36,191 23,379,129 646 Taipei
 Tadjikistan Tadjikistan    Asia Centrala   143,100 8,160,000 57 Dusanbe
 Teritoriul Britanic din Oceanul Indian Teritoriul Britanic din
   Oceanul Indian6  
 Asia de Sud-Vest   60 3500 58,3 Diego Garcia
 Thailanda Thailanda    Asia de Sud-Est   513,120 65,926,261 128 Bangkok
 Timorul de Est Timorul de Est    Asia de Sud-Est   14,919 1,066,409 71 Dili
 Turcia Turcia1    Asia de Sud-Vest   783,562 783,562 100 Ankara
 Turkmenistan Turkmenistan    Asia Centrala   491,210 5,240,000 10.7 Asgabat
 Uzbekistan Uzbekistan    Asia Centrala   444,103 29,559,100 67 Taskent
 Vietnam Vietnam    Asia de Sud-Est   331,212 88,780,000 268 Hanoi
 Yemen Yemen    Asia de Sud-Vest   455,000 24,527,000 54 Sana'a
 


1 Unele teritorii pot creea dispute privind apartenenta la Europa sau Asia.
2 Regiune Administrativa Speciala a Republicii Populare Chineze.
3 Parerile privind apartenenta Indoneziei la Asia sau Oceania sunt impartite.
4 Teritorii australiene de peste mari.
5 Consta in teritoriile Cisiordania si Fasia Gaza.
6 Teritoriile britanice de peste mari.


Continentul asiatic in imagini:
  Muntii Everest in Nepal   Marea Moarta   Fluviul Yangtze   Muntii Altay   Vestul muntilor Tian Shan